Fond de rulment financiar

Fondul de rulment propriu măsoară excedentul de capital propriu peste valoarea activelor imobilizate, iar cel străin arată diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi cel propriu:

FRp = Fond de rulment financiar – Datorii pe termen lung        FRs = FR - FRp

^Prin realizarea acestei corespondenţe între lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor, se permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligaţiilor, indirect a riscului de faliment. Între activele circulante, ca lichidităţi potenţiale (obţinute prin realizarea stocurilor, încasarea creanţelor şi păstrarea unor disponibilităţi), şi exigibilitatea potenţială pot exista, practic, următoarele situaţii:

§ Active circulante = Datorii pe termen scurt, situaţie în care FR=0 şi în care solvabilitatea pe termen scurt poate fi în siguranţă, însă acest echilibru este fragil, putând fi compromis de orice dereglare în realizarea creanţelor;

§ Active circulante > Datorii pe termen scurt, când FR > 0 şi se înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale pe termen scurt faţă de exigibilitatea potenţială pe termen scurt, caz în care întreprinderea are o situaţie favorabilă în termeni de solvabilitate, pentru că este în măsură să facă faţă obligaţiilor la scadenţă, dispunând în plus de un stoc de lichidităţi potenţiale;

§ Active circulante < Datorii pe termen scurt, avem un FR < 0, lichidităţile nu reuşesc să acopere în totalitate exigibilităţile potenţiale pe termen scurt, întreprinderea având dificultăţi în ceea ce priveşte echilibrul financiar.

Fondul de rulment

Analiza legăturii creanţe-obligaţii este determinată şi prin intermediul corelaţiei fond de rulment-necesar de fond de rulment-trezorerie netă. Fondul de rulment reprezintă o sursă de

finanţare a activelor circulante ce poate fi definit şi determinat utilizând două categorii de instrumente ţinând cont de tipul de bilanţ utilizat pentru realizarea analizei. Menţionăm că rezultatele obţinute vor fi aceleaşi indiferent de sursa utilizată, bilanţ financiar sau bilanţ funcţional, însă semnificaţia precum şi modul de interpretare a rezultatelor vor fi diferite.

Optica financiară utilizează gruparea posturilor de bilanţ ţinând cont de criteriul permanenţei, echilibrul financiar presupunând finanţarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenţă peste 1 an, iar finanţarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an. Bilanţul financiar permite deci determinarea solvabilitaţii întreprinderii răspunzând la întrebarea: întreprinderea este în măsură să facă faţă datoriilor sale? Fondul de rulment financiar răspunde la această întrebare. În sfârşit, fondul de rulment este un indicator de securitate care determină capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi cât mai rapid datoriile în caz de dificultate majoră³.

Fondul de rulment financiar poate fi determinat prin două metode:

§ un prim echilibru ce rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), utilizând astfel partea superioară a bilanţului financiar – menţionăm că din acestă formulă nu reiese în mod direct influenţa activelor circulante asupra fondului de rulment:

§ un al doilea echilibru rezultat din utilizarea părţii inferioare a bilanţului – care reflectă influenţa directă a activelor circulante, influenţă direct proporţională cu valoarea fondului de rulment:

Conform primei metode fondul de rulment poate fi definit ca acea parte din capitalul permanent care depăşeşte valoarea activelor imobilizate nete şi poate fi afectată finanţării activelor circulante, iar cea de-a doua metodă prezintă fondul de rulment ca excedentul activelor circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt. Pornind de la cele două componente ale fondului de rulment, şi anume cea proprie şi cea împrumutată a capitalului permanent, se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv un fond de rulment împrumutat.

Rotatia creantelor

Rotaţia creanţelor poate fi exprimată ca număr de rotaţii în decursul unei perioade sau

ca durată de recuperare a creanţelor exprimată ca număr de zile:

Rotaţia creanţelor (RC)	RC = CA/Creanţe medii
Durata de recuperare a creanţelor (DRC)	DRC = T/RC

Indicatorii prezentaţi anterior pot influenţa în mod semnificativ trezoreria întreprinderii valorile înregistrate fiind interpretate prin intermediul ramurii în cadrul căreia întreprinderea îşi desfăşoară activitatea. Astfel, se pot constata următoarele situaţii:

·  o periodă mai ridicată decât media ramurii din punct de vedere al duratei de recuperare
a creanţelor generează o blocare de capital ce poate crea la nivelul întreprinderii
probleme în achitarea obligaţiilor curente,

·  o recuperare mult mai rapidă a creanţelor decât media ramurii demonstrează faptul că
termenele de plată acordate partenerilor comerciali sunt foarte restrânse situaţie care
poate genera efecte negative asupra cifrei de afaceri în condiţiile în care perioadele de
creditare acordate de competitori sunt mult mai avantajoase;

Pentru a realiza o comparaţie între perioadele de creditare acordate de întreprindere clienţilor şi termenele obţinute de aceasta prin negociere cu furnizorii este necesară determinarea indicatorului privind achitarea obligaţiilor exprimat ca număr de rotaţii într-o perioadă de timp sau ca şi număr de zile astfel:

Achitarea obligaţiilor (AO)	AO = Costul vânzărilor/Obligaţii curente medii
Perioada de achitare a obligaţiilor (PAO)	PAO = T/AO

Un indicator mai complet care ia în considerare atât recuperarea creanţelor, cât şi rotaţia stocurilor şi achitarea obligaţiilor şi care reprezintă în acelaşi timp o exprimare a lichidităţii interne a unei întreprinderi este ciclul comercial. Acest indicator măsoară numărul de zile în care capitalul este blocat în cadrul activităţii operaţionale.

CC = DRC + PRS + PAO

Utilizarea creanţelor şi datoriilor în caracterizarea activităţii întreprinderii

Utilizarea creanţelor şi datoriilor în caracterizarea activităţii întreprinderii constă în determinarea unor indicatori economico - financiari prin intermediul cărora se pot obţine informaţii semnificative despre modul de desfăşurare al activităţii unei întreprinderi şi despre capacitatea acesteia de a-şi asigura echilibrul financiar. Indicatorii prin intermediul cărora putem obţine astfel de informaţii şi pe care îi vom analiza în prezenta lucrare sunt următorii:

Durata de încasare a creanţelor;

-  Durata de plată a obligaţiilor;

-  Corelaţia fond de rulment-necesar de fond de rulment-trezorerie netă

-  Viteza de rotaţie a activelor circulante;

-  Ratele de lichiditate;

-  Ratele de solvabilitate. Vom începe analizarea corelaţiei creanţe-obligaţii în caracterizarea activităţii oricărei

întreprinderi prin intermediul unei corelaţii între cei doi indicatori: durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a obligaţiilor. În acest sens rotaţia creanţelor este prezentată de literatura de specialitate ca şi un indicator utilizat în scopul măsurării calităţii creanţelor, calitate ce se referă în principal la capacitatea creanţelor de a fi transformate în lichidităţi.